UDMR sugerează un „guvern de armistițiu” pentru a depăși blocajul politic
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, într-un interviu exclusiv pentru Digi24, că a propus formarea unui „guvern de armistițiu” în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni, pentru a permite adoptarea măsurilor urgente legate de PNRR, SAFE și buget.
Kelemen Hunor a afirmat că actuala configurare parlamentară nu permite crearea unei majorități stabile până în 2028. El a menționat că discuțiile au fost constructive, dar nu au dus la o soluție. „Am discutat despre legile care ar trebui aprobate într-o sesiune extraordinară și apoi am discutat politic”, a adăugat el.
În acest context, liderul UDMR a propus un scenariu etapizat, care începe cu un „guvern de armistițiu”, urmat de guverne minoritare și, în ultimul an înainte de alegerile parlamentare din 2028, de un guvern tehnocrat. „PSD nu votează un guvern din care nu face parte. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim la guverne minoritare succesive”, a explicat Kelemen Hunor.
El a continuat, subliniind că un astfel de guvern ar facilita refacerea coaliției și îndeplinirea obiectivelor asumate de România prin PNRR. „Asta ar ajuta PNL-ul, USR-ul și PSD-ul să refacem coaliția până în septembrie, octombrie, noiembrie”, a menționat Kelemen Hunor.
Cu toate acestea, el a subliniat că, indiferent de formula de guvernare, actuala configurație parlamentară nu oferă premisele unei stabilități până la finalul legislaturii. „În orice variantă luăm astăzi, nu vom reuși să găsim o soluție confortabilă, o majoritate care să meargă până în 2028”, a afirmat el.
În privința reacției celorlalți lideri ai partidelor din fosta coaliție, Kelemen Hunor a evitat să ofere detalii, afirmând doar că propunerea sa nu a fost respinsă. „Nu aș considera că această variantă este închisă”, a concluzionat el.
România se confruntă cu o criză politică de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan, care a fost demis pe 5 mai. După căderea guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități, însă prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, Adrian Veștea a fost desemnat pentru funcția de premier, dar guvernul propus a picat în Parlament, obținând doar 189 de voturi „pentru”.
