Cosmin Marinescu: Legătura între știința economică și politica publică în sustenabilitate
Cosmin Marinescu, fost consilier prezidențial, profesor universitar și doctor în economie, a participat la seria de interviuri pentru Academia Română, prezentate în ediția aniversară a revistei „Ambasador pentru România”.
În această ediție sunt incluse și gândurile unor personalități de marcă, precum Acad. prof. univ. dr. Marius Andruh, Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Dr. ing. Dumitru Prunariu, Acad. prof. univ. dr. Klaus Mainzer, Acad. prof. univ. dr. Leon Dănilă și Prof. univ. dr. Livia Teodorescu-Ciocănea.
În contextul statalității noastre, Banca Națională a României colaborează cu Academia Română, având scopuri comune în educație și cercetare, promovând valori esențiale pentru îmbogățirea patrimoniului național al cunoașterii. Ambele instituții au fost înființate în perioada în care România își căuta drumul spre modernitate.
În interviul din ediția aniversară, Cosmin Marinescu a subliniat importanța dezvoltării analizelor și politicilor publice care se concentrează pe sustenabilitate și necesitatea unei educații economice de calitate.
1. Domnule Cosmin Marinescu, care este rolul economiei, ca știință a instituțiilor și politicilor publice, în arhitectura cunoașterii academice contemporane?
Este o onoare să discut despre contribuția științei economice la dezvoltarea societății, alături de distinșii invitați ai acestei ediții aniversare. Mă bucur să observ că economia stârnește interes nu doar în afaceri, ci și în sfera cunoașterii fundamentale.
Încep prin a vă felicita pentru această inițiativă. De-a lungul timpului, Academia Română a fost un simbol al spiritualității naționale și a contribuit la formarea unității politice românești, devenind un pilon al cercetării academice.
Banca Națională a României este, de asemenea, un actor important în acest context. Cele două instituții au fost înființate cu doar 14 ani distanță și au apărut în aceeași perioadă de transformări profunde menite să modernizeze statul. La nivelul anului 2026, Academia Română are o experiență mai mare cu 9,6% comparativ cu BNR, care împlinește 146 de ani.
În vremuri de provocări, oamenii de știință trebuie să se dedice binelui comun. Știința economică are datoria de a oferi „cunoașterea corectă”, esențială pentru fundamentarea politicilor publice. Este necesară o educație economică mai bună pentru ca cetățenii să poată lua decizii informate, mai ales în perioade de instabilitate.
Este crucial ca noțiunile economice să fie înțelese corect de toate categoriile sociale. Acest lucru le va permite cetățenilor să-și formeze așteptări realiste. Rolul științei economice este de a ajuta la gestionarea eficientă a resurselor și a prosperității, mai ales în vremuri dificile.
Economia este, prin definiție, economia dezvoltării, iar instituțiile sunt fundamentale pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile. Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Economie în 2024 pentru cercetările lor privind instituțiile și impactul acestora asupra prosperității națiunilor. Lucrarea lor de referință, „Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity, and Poverty”, subliniază rolul crucial al instituțiilor în dezvoltarea economică.
Douglass North, laureat al Premiului Nobel din 1993, a evidențiat importanța instituțiilor în evoluția economică, formulând ideea că instituțiile sunt regulile, iar organizațiile sunt jucătorii. Această viziune a fost esențială în analiza economiei neoclasice.
Economia Instituțională este un domeniu de cercetare relativ recent, dar cu un impact semnificativ. Am creat un curs universitar dedicat acestui domeniu la Academia de Studii Economice cu două decenii în urmă. Această abordare continuă să fie fundamentală pentru dezvoltare.
Știința economică subliniază acțiunea socială a indivizilor. Cunoașterea economică trebuie să plece de la ființa umană, considerată agent creativ. Funcția antreprenorială este centrală în știința economică, iar economiștii trebuie să propună teorii care să reziste testului timpului.
2. Experiența dumneavoastră combină cercetarea științifică, activitatea universitară și implicarea în elaborarea politicilor economice. Care sunt lecțiile principale pe care le-ați învățat din această intersectare a teoriei cu practica?
Cu aproape 30 de ani în domeniul academic, am colaborat cu academicieni de renume și am coordonat proiecte de cercetare în sfera politicilor economice. Lecția principală pe care o împărtășesc studenților este că, pentru a fi competitivi, este nevoie de pasiune și dedicație.
Înainte de a deveni Viceguvernator al BNR, am condus Departamentul de Politici Economice și Sociale din cadrul Administrației Prezidențiale între 2014-2024. Această perioadă mi-a oferit o viziune amplă asupra provocărilor economice.
Consider că implicarea autorităților în sprijinul antreprenoriatului este esențială. În calitate de consilier, am participat la numeroase evenimente cu mediul de afaceri, promovând inițiative de colaborare.
Principala provocare a României este calitatea politicilor publice. Acestea trebuie să fie coezive și sustenabile pe termen lung, necesitando responsabilitate politică și stabilitate instituțională.
În 2019, România a depășit limita deficitului bugetar. Analizele mele au evidențiat subestimarea acestuia în proiectul de buget, care nu a fost corectat, ceea ce a dus la depășirea pragului de deficit de 3% din PIB.
Pandemia din 2020 și crizele globale au exercitat presiuni asupra sustenabilității. Lecția responsabilității fiscale a fost neglijată în 2024, conducând la un deficit de 9,3% din PIB, iar acum se impun măsuri corective.
Ca viceguvernator, coordonez activitățile Direcțiilor BNR și proiectele din Strategia Națională de Educație Financiară. Programele noastre vizează educația financiară a publicului.
O lecție importantă este necesitatea analizelor riguroase pentru fundamentarea politicilor publice eficiente. Dialogul între autorități și mediul de afaceri este crucial.
3. De ce este educația financiară un pilon esențial pentru funcționarea economiei de piață?
Un nivel ridicat de educație financiară reprezintă un avantaj individual. George Bernard Shaw a descris economia ca arta de a obține maximum de la viață, iar educația financiară contribuie la reziliența sistemului economic.
Nivelul de înțelegere economică influențează anticipațiile realiste. Teoria așteptărilor raționale subliniază importanța datelor concrete pentru prognoze eficiente.
Funcționarea eficientă a mediului de afaceri depinde de cunoștințele economice. Antreprenorii trebuie să își gestioneze riscurile și să își adapteze planurile de afaceri.
Educația financiară ajută la corectarea deficitului de înțelegere și încredere în politicile public
