Dimitriu: „Justiția sub conducerea Liei Savonea sprijină albirea infractorilor”. Reacții din USR după CJUE
Deputați ai USR au reacționat, joi, în urma deciziei CJUE privind prescripția penală.
Decizia, pronunțată în cauza cunoscută sub denumirea „Lin II”, răspunde unei solicitări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta vizează efectele deciziilor Curții Constituționale a României, referitoare la prescripția răspunderii penale. Subiectul a generat dezbateri juridice și instituționale în ultimii ani.
Stelian Ion a declarat că „atunci când cea mai înaltă instanță a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică. Vorbim despre un eșec instituțional cu efecte directe asupra încrederii în Justiție și asupra capacității statului de a-i trage la răspundere pe cei care fraudează inclusiv fondurile europene”.
Ion a adăugat că „România nu poate pretinde că luptă împotriva marii corupții și a fraudelor cu bani europeni, în timp ce Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, promovează interpretări care favorizează impunitatea”. El a subliniat că CJUE este categorică: hotărârea pronunțată de ÎCCJ în 2024, prin care instanțele române erau împiedicate să respecte decizia CJUE, este incompatibilă cu dreptul Uniunii. Curtea arată că hotărârea Lin nu încalcă nici principiul legalității, nici interdicția lex tertia.
„Mai mult, CJUE sugerează că recursul în casație nu poate deveni un instrument pentru perpetuarea unor soluții contrare dreptului european”, a mai spus Ion.
„Este timpul ca România să aleagă: o Justiție fidelă statului de drept european sau o Justiție care, prin interpretări artificiale și abuzul unor căi extraordinare de atac, ajunge să protejeze autorii fraudelor grave”, a concluzionat el.
Alexandru Dimitriu a afirmat că „Justiția condusă de Lia Savonea favorizează albirea infractorilor. O spune răspicat CJUE — pentru a doua oară!”.
Dimitriu a subliniat că „Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat din nou peste cap interpretarea promovată de ÎCCJ în materia prescripției. Nu este o diferență de opinie juridică. Este a doua hotărâre în trei ani prin care Luxemburgul constată că abordarea este incompatibilă cu dreptul Uniunii. Generează un risc sistemic de impunitate pentru autorii fraudelor grave, inclusiv cu fonduri europene”.
El a adăugat că „instanțele române aveau obligația să aplice dreptul european”. Dimitriu a menționat că Înalta Curte a solicitat ajutorul Curții Europene pentru a valida construcția care împiedica judecătorii români să aplice hotărârea CJUE din 2023. Răspunsul le-a demolat teza punct cu punct: nu există nicio încălcare a legalității, nicio incertitudine.
Dimitriu a subliniat că „sunt consecințe concrete, nu teoretice. CJUE spune că un dosar aflat în recurs în casație nu este un dosar închis definitiv — deci nu poate fi „salvat” prin prescripție pe modelul impus de Înalta Curte”.
El a mai precizat că Înalta Curte a transmis un comunicat prin care nu are nicio asumare. „Ce a răspuns astăzi Înalta Curte, corectată a doua oară de instanța supremă a Europei? Un comunicat în care se felicită că aplică «cu bună-credință dreptul european». Nicio asumare. Niciun cuvânt despre dosarele de mare corupție deja îngropate prin prescripție.”
Dimitriu a concluzionat că „România nu poate pretinde că luptă cu marea corupție și cu frauda pe bani europeni câtă vreme vârful justiției fabrică interpretări care îi scot pe infractori de sub răspundere”.
