Nazare: Legea fiscal-bugetară interzice creșterea cheltuielilor de personal
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare.
Conform celor mai recente date Eurostat, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026. Nazare a explicat că depășirea pragului de 60% din PIB activează reguli suplimentare privind controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei.
Ministerul Finanțelor are obligația de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare. „Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”, a precizat Nazare.
În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie să fie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare. Aceasta include evaluarea impactului imediat, efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Nazare a subliniat că această abordare trebuie să stea la baza elaborării noii legi a salarizării.
„Eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică. De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării, dar și în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare”, a spus Nazare.
Estimările Ministerului Finanțelor indică o creștere a datoriei publice, care ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de a intra treptat pe o traiectorie descendentă. „România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor”, a adăugat Nazare.
Acesta a menționat că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând ca ulterior să înceapă o scădere, dar doar dacă se menține parcursul de reducere a deficitului bugetar. „Deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor”, a afirmat Nazare.
În ceea ce privește execuția bugetară, Nazare a subliniat că rezultatele din primul semestru arată că măsurile de consolidare au început să producă efecte, deficitul cash reducându-se la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.
Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile totale au fost menținute sub control, în ciuda creșterii costurilor cu dobânzile. „Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice”, a spus Nazare.
Acesta a mai adăugat că mesajul său în Guvern rămâne unul de prudență și rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar. „Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”, a concluzionat Nazare.
Ministrul interimar al Finanțelor a mai subliniat că Guvernul trebuie să închidă jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundă nevoilor din economie și societate, însă fără destabilizarea bugetului și a traiectoriei de reducere a deficitului. „Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize”, a afirmat acesta.
