România traversează cea mai complicată criză politică din ’90 încoace
România se află în fața celei mai complexe crize politice de la 1990 încoace. Fără un Guvern, negocierile întâmpină dificultăți înainte de a începe, iar liderii actuali evită asumarea responsabilității.
Nicușor Dan, influențat de mesajele primite de la Paris, și Ilie Bolojan, conectat la axa Berlin-Viena, stârnesc întrebări despre cine are, de fapt, puterea de decizie la București. De ce nu au președintele și premierul acces la Casa Albă? Niciunul dintre ei nu a călătorit în Statele Unite, dar au fost prezenți de mai multe ori în marile capitale europene. Este o simplă coincidență diplomatică sau un mesaj politic? Cei doi se află într-o competiție simbolică pentru conducerea țării – un premier demis printr-un vot covârșitor în Parlament, dar care continuă să dețină puterea, și un președinte blocat într-o criză politică pe care el însuși a recunoscut-o.
Ilie Bolojan a efectuat o vizită la Berlin, în timp ce Nicușor Dan se pregătește să călătorească la Paris pe 13 iulie. De ce este semnificativă ocolirea Americii? România își arată indiferența față de Statele Unite într-un moment critic, când o relație solidă cu acest aliat este esențială pentru protecția împotriva unei posibile agresiuni ruse. Cei doi lideri par să fi setat coordonatele diplomatice pe alte direcții.
Bolojan și miniștrii săi au semnat cu Rheinmetall cel mai mare contract extern din istoria companiei germane, în valoare de 5,7 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 35% din suma totală împrumutată prin programul SAFE. Tehnologia și controlul acestei industrii vor fi în mâinile Berlinului, dar plățile se efectuează acum, deși produsele vor fi livrate abia între 2028 și 2030. Lecțiile istorice arată că precedentul „Skoda” din 1933 rămâne un scandal de corupție legat de înzestrarea armatei. Ironia este că guvernul german a anulat propriul său program de fregate F126, din cauza costurilor scăpate de sub control, ceea ce a dus la o prăbușire a acțiunilor Rheinmetall cu peste 16% într-o singură zi. Bolojan pare să salveze compania germană prin împrumuturi din partea României.
Ofițerii din MApN se plâng de faptul că actualii guvernanți, parte a clanului #Rezist, duc o politică de „bătaie de joc”, reducând expunerea Germaniei la riscuri, în timp ce România semnează un contract de miliarde pentru echipamente ce vor ajunge abia peste câțiva ani.
În ceea ce-l privește pe Nicușor Dan, acesta a convocat liderii PSD, PNL, USR și UDMR la Cotroceni pe 13 iulie. Câte runde de consultări au avut loc în ultimele două luni de criză guvernamentală, de la demiterea Cabinetului Bolojan pe 5 mai? AUR, partidul aflat pe primul loc în sondaje, rămâne mereu exclus din discuții. Ce se întâmplă cu un președinte care conduce împotriva voinței electoratului? Ce fel de stat nu ține cont de dorințele cetățenilor?
După consultări, Nicușor Dan pleacă spre Franța. Scopul declarat al vizitei este unul diplomatic – Ziua Națională a Republicii și reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina (la Domul Invalizilor). Conform surselor, adevărata miză ar fi o discuție directă cu Emmanuel Macron despre criza guvernamentală din România, cu speranța că se va întoarce cu o foaie de parcurs.
Acest context ilustrează unde caută, de fapt, autoritate un lider care nu reușește s-o găsească în Parlamentul României. În plus, problema de fond pe care Bolojan și Nicușor o ignoră este că Macron și Merz sunt lideri în declin. În Franța, alegerile se apropie, iar Macron nu poate candida din nou, iar Le Pen este favorită. În Germania, Merz pare să fie pe cale de a pierde puterea, iar ascensiunea AfD-ului ar putea fi o amenințare. România, așadar, își ancorează speranțele în doi lideri care se află pe un teren instabil.
Pe lângă toate acestea, în timp ce Bucureștiul își face plecăciuni în fața Germaniei și Franței, alte capitale din regiune își joacă cărțile cu succes. Spre deosebire de România, Polonia a reușit să își alinieze interesele cu agenda Washingtonului. În actualul context, România pare să joace la mai multe capete, ceea ce va duce treptat la o pierdere vizibilă, prin absența de la mesele unde contează cu adevărat. O țară aflată în apropierea unui conflict activ nu poate să-și permită o politică externă neclară, cu premierul la Berlin, președintele la Paris și nimeni la Washington. Este o chestiune de supraviețuire strategică, iar Bolojan și Nicușor Dan confundă turismul de miliarde cu politica externă.
