Dăncilă: „PNRR a distrus sistemul energetic național”
Fostul premier Viorica Dăncilă a criticat luni seara, în cadrul emisiunii Gândul Subiectul Zilei, declarațiile lui Florin Cîțu referitoare la legea salarizării, afirmând că PNRR a fost un „program de demolare, nu de redresare”.
Dăncilă a subliniat că „ne-am distrus sistemul energetic național. Am închis exploatarea pe cărbune în 2026, când puteam să facem acest lucru până în 2035. Am devenit vulnerabil din punct de vedere energetic, în condițiile în care toți caută independență energetică, pentru a lua niște bani din PNRR.”
„Cîțu ne spune că pierdem prin legea salarizării, că suntem aproape de junk. Da, suntem la pământ cu economia, dar și prin contribuția domniei sale. Acum pierdem 700 de milioane, dacă legea salarizării nu se încadrează în termenul stabilit, dar am pierdut 666 de milioane prin deciziile luate prin achiziția acelor doze de vaccin, de care nu mai vorbește nimeni”, a declarat Dăncilă.
De asemenea, ea a afirmat că „acest PNRR, care a inclus legea salarizării și legea pensiilor, niciun alt stat european nu a introdus în PNRR aceste aspecte”.
Dăncilă a adăugat că „Cîțu nu ar trebui să dea sfaturi”, având în vedere aprobarea PNRR-ului. „Trebuia să fie parte a implementării jaloanelor din PNRR, iar mai presus de acest lucru, trebuia să facă un studiu de impact, să vedem ce înseamnă aceste jaloane pentru România”, a conchis ea.
Contextul discuției a fost generat de declarațiile lui Florin Cîțu, care a afirmat că implementarea legii salarizării unitare va genera cheltuieli suplimentare de miliarde de lei, ce vor fi acoperite prin creșteri de taxe și printr-o inflație mai mare. Cîțu a subliniat că anul trecut, Guvernul a justificat majorarea TVA prin riscul ca România să fie retrogradată în categoria „junk” de către agențiile de rating, având în vedere că bugetul a fost construit pe o prognoză de creștere economică de peste 2%, fără costurile suplimentare generate de legea salarizării.
Potrivit lui Cîțu, situația economică actuală este mai dificilă, perspectivele de creștere sunt mai slabe, iar cheltuielile bugetare ar urma să crească cu cel puțin 8 miliarde de lei.
