Studiu: PIB-ul României ar putea crește cu 40 de miliarde de euro
România ar putea să înregistreze o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) cu până la 40 de miliarde de euro, generând peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și aproximativ 88 de miliarde de euro în venituri fiscale suplimentare pe termen lung, dacă va accelera tranziția industriei IT către inovare, produse proprii și proprietate intelectuală, conform unui studiu realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Estimările sunt la un nivel comparabil cu Polonia. Chiar și într-un scenariu mai conservator, apropiat de evoluția sectorului IT din Cehia, sectorul IT autohton ar putea adăuga aproximativ șase miliarde de euro la PIB și ar putea crea mai mult de 45.000 de locuri de muncă indirecte.
Conform studiului „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, realizat de Implement Consulting Group pentru ANIS, industria de profil generează în prezent circa 8% din valoarea adăugată națională, având o cifră de afaceri anuală de aproximativ 24 de miliarde de euro, iar exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul segmentului destinat serviciilor.
Specialiștii avertizează că, fără o accelerare a investițiilor în inovare și produse proprii, ritmul de creștere al industriei ar putea scădea de la aproximativ 17% pe an, în perioada 2021-2023, la doar 2% anual, pe fondul îngustării marjelor, deficitului de competențe și competiției regionale, în contextul global al adopției accelerate a Inteligenței Artificiale (AI).
Studiul relevă că investițiile private în cercetare și dezvoltare (R&D) se mențin la aproximativ 0,3% din PIB, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană. De asemenea, accesul la finanțare pentru prototipuri și validare timpurie este limitat, dezvoltarea și protejarea proprietății intelectuale rămân lente, iar colaborarea dintre corporații, start-up-uri și mediul academic este sub nivelul altor economii din Europa Centrală și de Est.
„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care scalează global. Datele evidențiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziție există, dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil și funcțional pentru inovare, de la mecanisme fiscale și finanțare pentru R&D până la reglementări mai agile și colaborare reală între industrie, administrație și mediul academic”, se arată în studiu.
Studiul include și o foaie de parcurs în două etape, bazată pe exemple din economii comparabile. În prima etapă, accentul ar putea fi pus pe stimularea dezvoltării de produse și proprietate intelectuală, prin granturi „proof-of-concept”, mecanisme accelerate de protejare a IP, infrastructură comună pentru AI și Internet of Things (IoT) și instrumente fiscale mai accesibile pentru R&D.
Etapa a doua ar putea viza scalarea și competitivitatea internațională, prin extinderea accesului la capital de creștere, stimularea cererii de inovare prin achiziții publice orientate spre tehnologie și consolidarea poziționării României ca hub regional de inovare.
