Reacția premierului desemnat după decizia ÎCCJ privind procesul cu Guvernul
Premierul desemnat Luca Niculescu a făcut declarații joi, în urma deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în procesul cu Guvernul României și Ministerul Finanțelor, referitor la asigurarea fondurilor pentru plata drepturilor salariale restante ale personalului din instanțe.
Niculescu a recunoscut că această decizie va exercita o presiune suplimentară asupra bugetului și a anunțat intenția de a-i convoca la discuții pe cei implicați pentru a găsi soluții. „Va pune o presiune suplimentară pe buget. Unul dintre primele lucruri pe care le voi face este să-i invit pe toți cei care sunt parte a acestei decizii la un dialog, să vedem ce soluții putem găsi”, a declarat el la Antena 1.
ÎCCJ a câștigat definitiv procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, iar Secția de contencios administrativ și fiscal a menținut hotărârea Curții de Apel București. Instanța supremă a subliniat că necesarul de fonduri a fost fundamentat și solicitat de ÎCCJ, care este ordonator principal de credite al instanțelor judecătorești, însă Guvernul și Ministerul Finanțelor nu au asigurat sumele necesare.
„Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia. O asemenea conduită contravine exigențelor legalității, securității raporturilor juridice și autorității hotărârilor judecătorești definitive”, a transmis ÎCCJ. Instanța a adăugat că această conduită „a continuat de o manieră ostentativă sub actualul Guvern”.
Decizia pronunțată joi este definitivă și executorie. Potrivit datelor prezentate de purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, în sectorul public există peste 400.000 de persoane implicate în litigii privind drepturile salariale. Astfel, 402.926 de persoane sunt implicate în 83.976 de dosare, dintre care 159.119 au obținut hotărâri favorabile definitive.
ÎCCJ a subliniat că personalul din învățământ reprezintă cea mai numeroasă categorie, cu 171.190 de persoane, urmat de informaticieni, grefieri și alte categorii din justiție, cu 45.367 de persoane. În cazul magistraților, numărul acestora se ridică la 6.817 persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 1,7% din totalul persoanelor implicate în litigii salariale.
Instanța a evidențiat că aceste cifre demonstrează că litigiile privind drepturile salariale nu sunt o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice în raport cu propriile obligații legale.
ÎCCJ a respins interpretările conform cărora litigiile ar avea ca obiect privilegii acordate magistraților, precizând că „reducerea acestei realități la o dispută privind drepturile salariale ale magistraților înseamnă ignorarea dimensiunii reale a fenomenului și a consecințelor sale asupra unui număr considerabil de cetățeni care lucrează în serviciul public”.
Instanța supremă a atras atenția asupra impactului bugetar al amânării plăților, menționând că eșalonarea datoriilor salariale pe perioade lungi duce la acumularea de dobânzi și penalități. „Fiecare an de amânare adaugă peste 21% la datoria inițială, grevând și mai mult bugetul public”, a afirmat ÎCCJ.
De asemenea, instanța a contestat acuzațiile conform cărora magistrații ar fi obținut drepturi salariale neprevăzute de lege. ÎCCJ a subliniat că drepturile salariale ale magistraților izvorăsc exclusiv din legislație, iar hotărârile judecătorești au vizat recunoașterea acestor drepturi.
Instanța a denunțat o „campanie de ură” în jurul restanțelor salariale, afirmând că aceasta instigă populația să considere că plata acestora se face în detrimentul ei. „Respectarea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu poate fi înlocuită prin retorică publică”, a concluzionat ÎCCJ.
