Târg de Sfântul Ilie la Muzeul Țăranului, 17-19 iulie, cu meșteșugari și artizani
Muzeul Național al Țăranului Român organizează Târgul de Sfântul Ilie, unde îi așteaptă pe bucureșteni de vineri, 17, până duminică, 19 iulie să descopere numeroase produse aduse de meșteșugari, artizani, anticari și artiști.
La Târgul de Sfântul Ilie, vizitatorii Muzeului Național al Țăranului Român pot descoperi numeroase produse aduse de meșteșugari, artizani, anticari și artiști, precum obiecte ceramice, furci, lăzi de zestre, icoane, mobilier pictat, ii vechi și noi, fote, vâlnice, marame, catrințe, podoabe, obiecte din piele, covoare, cruci de lemn, obiecte din pâslă, mobilă veche, obiecte din gospodărie, jucării și multe alte lucruri.
De la eveniment nu vor lipsi nici bunătățile precum prăjiturile de casă, mierea de albine ori ierburile de leac, dar nici tradiționala țuică. Totodată, la târg, Muzeul Țăranului va sprijini mai multe școli și ONG-uri.
Continuăm să sprijinim, ca în fiecare an, câteva școli, fundații, asociații, organizații, care desfășoară activități cu caracter umanitar, dedicate copiilor cu dizabilități și persoanelor din categorii defavorizate.
Târgul își propune să promoveze patrimoniul material și imaterial al României, oferind publicului, în special celui din mediul urban, ocazia de a descoperi, înțelege și aprecia tradițiile, meșteșugurile și obiceiurile care definesc identitatea culturală a satului românesc. Intrarea este liberă. Vizitatorii sunt așteptați la eveniment în intervalul orar 10:00-18:00.
De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindina, și nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora, transmite MNȚR într-un comunicat. Tot în această zi, femeile mergeau la biserică și dădeau pomană pentru morți din roadele gospodăriei.
În dimineața zilei de 20 iulie, se culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt puse apoi la uscat. Femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenușa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.
De Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților, în special de sufletele copiilor morți. Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau și dădeau de pomană merele căzute. Credincioșii vin cu bucate la biserică pentru pomenirea morților (Moșii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.
