Primăria Sectorului 1 încearcă să răspundă lipsei de locuri din unitățile de învățământ prin două inițiative distincte: impunerea unei contribuții pentru anumite proiecte rezidențiale și achiziționarea unui teren în zona Băneasa pentru construirea unei noi școli.
Una dintre măsuri prevede ca dezvoltatorii imobiliari să cedeze teren sau să plătească echivalentul a cinci metri pătrați pentru fiecare locuință construită. Contribuția ar urma să fie calculată în funcție de grila notarială și aplicată în zonele în care școlile publice din apropiere nu mai au suficiente locuri.
Pentru un ansamblu de 114 apartamente, suma estimată ar putea ajunge la aproximativ 200.000 de euro. Deși administrația prezintă mecanismul ca pe o formă de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale, criticii susțin că valoarea va fi transferată în prețul final al locuințelor.
Astfel, costul nu ar fi suportat în mod real de dezvoltator, ci de familiile care cumpără apartamente în noile ansambluri. Contestatarii măsurii afirmă că problema de fond este lipsa unei planificări urbane coerente, după ani în care construcțiile rezidențiale s-au extins fără suficiente școli, grădinițe, drumuri și utilități.
În paralel, administrația locală solicită acordul Consiliului General al Municipiului București pentru cumpărarea unui teren de pe strada Ștefan Holban nr. 37-41, în apropierea zonei comerciale Băneasa. Pe acest amplasament ar urma să fie ridicată o nouă unitate de învățământ.
Proprietatea aparține firmei IMOB INVEST SRL, însă prețul de achiziție nu este cunoscut deocamdată. Acesta ar urma să fie stabilit după realizarea unei evaluări ANEVAR și după negocieri purtate de o comisie desemnată de Consiliul Local.
Alegerea terenului este contestată din mai multe motive. Printre problemele semnalate se numără lipsa unei capacități suficiente de alimentare cu energie electrică, necesitatea aprobării unui plan urbanistic zonal și distanța față de marile comunități rezidențiale.
Criticii proiectului avertizează că accesul la viitoarea școală s-ar putea face în principal cu autoturismul, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe traficul de pe DN1. În același timp, în cartierele Greenfield și ANL Henri Coandă, unde locuiesc aproximativ 22.000 de persoane, unitățile de învățământ promise nu sunt încă finalizate.
Situația ridică întrebări privind prioritățile administrației: de ce este propus un nou amplasament înainte de finalizarea proiectelor deja anunțate, cât va costa întreaga investiție și în ce termen ar putea deveni funcțională școala.
Până la prezentarea unor explicații complete, cele două inițiative continuă să genereze controverse legate de dezvoltarea urbană, folosirea banilor publici și modul în care Sectorul 1 intenționează să acopere deficitul de infrastructură educațională.
